Tinerii vor avea acces la universități moderne, cu echipament de ultimă generație, cămine bine amenajate și oportunități de lucru în timpul studiilor. Studiile făcute la universitățile din Moldova vor fi recunoscute în toată Uniunea Europeană.

De exemplu, multe țări europene oferă studii gratuite sau cu taxe mici pentru elevii și studenții din țările UE. Când vom deveni o țară a UE, tinerii moldoveni vor beneficia de acordurile de cooperare între statele UE care permit studii gratuite pentru cetățenii europeni între diferite țări.

Moldovenii vor face parte din progresul tehnologic și vor avea oportunități de carieră în domenii precum inteligența artificială, energie regenerabilă, biotehnologie. Spre exemplu, în țările UE se alocă pentru cercetare și dezvoltare de 9 ori mai mult per cap de locuitor acum decât în Moldova.

Tinerii moldoveni se vor putea angaja în orice țară europeană, unde salariul mediu este aproape 3 000 de euro, de 4 ori mai mare decât în Moldova. Spre exemplu, în România salariul mediu este de 1600 de euro, iar în Lituania – 2100 de euro.

Tinerii vor avea acces la multe posibilități de angajare – de exemplu, în 2022, rata de angajare pentru absolvenți (20-34 de ani) era de 82,4% în țările UE, comparativ cu Moldova unde este de 42,4% (20-29 de ani).

De asemenea, tinerii moldoveni vor avea acces la aceleași programe sociale care sunt acum în țările UE – beneficii în caz de șomaj, subvenții pentru locuință, servicii de sănătate și alte programe sociale.

Moldovenii vor putea circula și lucra oriunde în UE, mai mult de 90 de zile cum e posibil acum pentru cetățenii moldoveni, fără să aibă nevoie de viză sau permis de ședere.

Pensionarii din Moldova vor avea pensii europene. De exemplu, acum în România pensia medie este 420 de euro, iar în Lituania – 644 de euro, comparativ cu 190 de euro în Moldova.

Vârstnicii din Moldova vor avea un trai mai bun și vor trăi mai mult și mai sănătos. Spre exemplu, în UE speranța de viață este mai mare – pentru femei este de aproape 83 de ani, iar pentru bărbați de peste 77 de ani, spre comparație cu Moldova, unde este cu 10 ani mai mică (femeile – 75 de ani, bărbații – 67).

Moldova în Uniunea Europeană înseamnă, în primul rând, bunici care pot fi alături de nepoți și familie. Vârstnicii moldoveni vor avea aceleași condiții de viață socială. De exemplu, fiecare al 3-lea vârstnic peste 75 de ani din UE petrece cel puțin 3 ore pe săptămână în activități fizice/sportive sau culturale. Jumătate din persoanele peste 65 de ani participă în diverse activități turistice.

Moldova va avea mai multe resurse ca să ajute familiile moldovenești, ceea ce înseamnă indemnizații mai mari. Spre comparație, în România indemnizația medie pentru creșterea copilului până la 2 ani este de 500 de euro, iar de la 2 până la 18 ani, părinții primesc alocații de 60 de euro lunar.

În Lituania indemnizația medie este de 780 de euro până la 2 ani, iar alocația lunară de la 2 la 18 ani constituie 80 de euro.

Familiile din Moldova vor simți o îmbunătățire în ce privește sănătatea copiilor și a nou-născuților. De exemplu, rata mortalității infantile în țările UE este de 3 ori mai mică decât în Moldova (3,2 % în UE vs 8,5% în Moldova la 1000 de născuți-vii).

Va crește securitatea deplasărilor și a drumurilor, care este cea mai mare din lume în UE – în medie anual sunt 46 de decese la 1 milion de locuitori cauzate de accidente rutiere, adică de aproape 2 ori mai puține decât în Moldova (85 de decese la 1 milion de locuitori)

Veniturile familiilor moldovenești vor crește odată integrați în Uniunea Europeană. Salariul mediu lunar în Uniunea Europeană în 2022 a constituit aproape 2250 euro sau 42 mii lei pe lună, ceea ce este de 3 ori mai mult decât salariul mediu în țara noastră.

Veniturile mai mari vor crește și calitatea vieții și a posibilității de a avea mai multe vacanțe, turism și alte activități importante pentru familii. De exemplu, în UE oamenii cheltuie mai puțin de 2 ori pentru mâncare – 17% din cheltuielile unei gospodării merg pentru alimente, față de 42% – cât cheltuie o gospodărie din Moldova pentru bunuri alimentare.

Vom îmbunătăți calitatea mediului înconjurător, care este mai sănătos și mai puțin poluat în țările UE. În 2023, volumul de emisii de carbon a scăzut cu 15.5% în UE. În Spania, țara din Europa cu cel mai mult soare, energia electrică este gratuită pe timpul zilei.

Numărul de decese premature și boli cauzate de poluarea aerului s-a redus cu 55% în ultimii 20 de ani, iar până în 2050 UE, la fel ca și Republica Moldova, are obiectivul „poluare zero”, care presupune reducerea nivelurilor de poluare ale aerului, apei și solului la un prag considerat inofensiv pentru sănătatea umană și echilibrul ecosistemelor naturale.

Antreprenorii moldoveni vor avea acces, la fel ca orice antreprenor european, la o piață de 450 de milioane de consumatori cu venituri mari. Companiile moldovenești vor avea posibilități de a angaja orice cetățean european, unde rata ocupării este mult mai mare – de exemplu 73% din populația între 20-64 de ani este angajată în câmpul muncii, comparativ cu doar 45% în Republica Moldova.

Bugetul național al Republicii Moldova este cât bugetul ministerului educației din România pentru domeniul învățământului, adică insuficient pentru un progres rapid. Moldova ca membră a UE va beneficia de fonduri imense pentru țara noastră pentru dezvoltare. De exemplu, România a beneficiat de 60 de miliarde de euro net din momentul aderării.

De exemplu, PIB-ul a crescut de 10 ori după aderarea României la UE – de la 37 de miliarde în 2000 la 383 de miliarde de dolari în 2023.

Moldova va putea accesa mai ușor fonduri destinate inovării, fiind membră a UE, care este un lider în cercetare și dezvoltare tehnologică. 

În UE 70% din toate companiile au atins un nivel minim necesar de activitate digitală.

Apartenența la UE oferă acces la finanțare și oportunități de colaborare prin programe precum Orizont Europa, cu un buget de 95 miliarde euro până în 2027, care susține cercetarea și inovarea în domeniul energiei verzi, tehnologiilor de mediu și măsurile de atenuare și adaptare la schimbările climatice. 

Odată membri ai UE, fermierii moldoveni vor putea vinde produsele lor în toate țările UE fără tarife sau cote, deschizând o piață largă și facilitând accesul mai ușor la o varietate largă de consumatori.

Fiind membră a Uniunii Europene, Moldova va putea accesa numeroase programe care stimulează alimentația sănătoasă, cum ar fi Programul de Fructe, Legume și Lapte în Școli, prin care țările membre primesc finanțare pentru a oferi școlarilor alimente sănătoase. De asemenea, prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC), fermierii noștri vor primit finanțare pentru practicarea agriculturii organice.

Moldova va avea resurse mult mai mari ca să ajute agricultorii moldoveni, așa cum sunt susținuți agricultorii din țările europene. Peste o treime din bugetul anul al Uniunii Europene este alocat pentru agricultură. 

De exemplu, în România în 2023, cifra medie a subvențiilor alocate pentru agricultori a fost de 51 de euro per hectar. Lituania, țară cu mărime și populație similară cu a noastră, a primit subvenții în agricultură de la UE în valoare de 4.2 miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. Suma medie pentru hectar este 170 euro. Spre comparație, anul trecut bugetul Republicii Moldova a putut aloca 100 milioane euro pentru subvenții în agricultură – de 10 ori mai puțin decât în Lituania.

Moldovenii vor avea orașe și sate cum sunt în țările europene: vor merge pe străzi curate, în piețe amenajate și parcuri ce bucură ochiul. Vor avea libertatea de a trăi fără grija zilei de mâine. 

Lucruri pe care Moldova acum se străduie să le realizeze vor fi obținute mult mai repede și pentru toată țara – iluminat, apă în case, canalizare și școli, grădinițe și spitale de calitate. Moldova cu bugetul actual ar avea nevoie de 50 de ani ca să repare toate drumurile. Dar cu susținerea financiară din partea UE, vom putea repara capital toate drumurile, pentru a crește siguranța deplasărilor și comerțul. De exemplu, în Ungaria numărul de kilometri de autostradă a crescut de aproape 4 ori după aderare – de la 531 km la 1904 km, iar în România de peste 9 ori – de la 113 km la 1047 km.

Oamenii se simt sigur în orașele și satele europene. Peste 70% din oameni spun că se simt în siguranță când merg pe stradă după lăsarea întunericului. În Spania – această cifră ajunge la 90%, Finlanda – 88%, Slovenia – 85%.

În UE, Moldova va avea fonduri de dezvoltare și investiții, ceea ce va duce la deschiderea de companii și afaceri locale în fiecare regiune a Moldovei.

Ca membri ai UE, localitățile noastre se vor dezvolta egal și vor oferi oportunități egale de afaceri, studii, hobby și cultură. În orice colț al țării, moldovenii vor avea acces la știință, concerte, activități culturale și sportive.

Primăriile din Moldova vor avea aceleași oportunități ca și primăriile din Uniunea Europeană, care pot accesa finanțare pentru a îmbunătăți condițiile oamenilor, cum ar fi Fondul European pentru Dezvoltare Regională (ERDF) –  cu un buget de 226 miliarde euro până în 2027 sau Fondul de Coeziune al UE în valoare de 392 miliarde euro.

Moldova europeană înseamnă resurse pentru transport modern, cu care locuitorii să se deplaseze. Chiar și locuitorii celui mai mic sat vor putea ajunge ușor și repede la muncă, studii și evenimente culturale. În țări asemănătoare cu Moldova – Slovacia, Letonia, Cehia – aproape 90% din populație se bucură de transport public calitativ.

De exemplu, numărul de gospodării din UE care au toaletă modernă, duș și cadă a crescut la 97% – practic fiecare om are acces la apă și canalizare, în orice sătuc, de orice mărime.

Moldovenii se vor bucura de condiții bune de viață în sate și orașe – cu transport public accesibil care reduce dependența de mașini, planificarea urbană bună, fără construcții neautorizate, cu servicii de apă și canalizare disponibile chiar și în localități mici și cu parcuri, centre istorice pe care le cunoaștem cu toții.